VETUSTÁTE s. f. (Livr.) Vechime, bătrânețe. ♦ Stare de deteriorare provocată de trecerea timpului. – Din fr. vétuste, lat. vetustas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VETUSTÁTE s.f. (Liv.) Vechime, bătrânețe; stare de deteriorare, produsă de trecerea timpului. [Cf. fr. vétusté, lat. vetustas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VETUSTÁTE s. f. starea a ceea ce este vetust; vechime, bătrânețe. (< fr. vétusté, lat. vetustas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VETUSTÁTE s. v. vechime.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vetustáte s. f., g.-d. art. vetustății
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink