VICTORIÓS, -OÁSĂ, victorioși, -oase, adj. Care a obținut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câștigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obținut. Aer victorios. [Pr.: -ri-os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VICTORIÓS, -OÁSĂ adj. Care a obținut o victorie; învingător, biruitor. [Pron. -ri-os. / < lat. victoriosus, cf. fr. victorieux].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VICTORIÓS, -OÁSĂ adj. care a obținut o victorie; învingător. (< fr. victorieux, lat. victoriosus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VICTORIÓS adj., s. biruitor, câștigător, izbânditor, învingător, triumfător. (~ într-o competiție.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
victoriós adj. m. (sil. -ri-os), pl. victorióși; f. sg. victorioásă, pl. victorioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VICTORIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (de-spre persoane) Care a repurtat o victorie (mare); triumfător; învingător; biruitor. 2) Care vădește mândrie și satisfacție pentru o victorie; triumfător. Privire ~oasă. [Sil. -ri-os] /<lat. victoriosus, fr. victorieux
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink