VIGILÉNT, -Ă, vigilenți, -te, adj. Care manifestă, demonstrează vigilență. – După fr. vigilant, lat. vigilans, -ntis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIGILÉNT, -Ă adj. Care procedează cu multă atenție, cu grijă și cu perspicacitate; care manifestă vigilență. [Cf. fr. vigilant, lat. vigilans].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VIGILÉNT, -Ă adj. care manifestă, denotă vigilență; atent. (< fr. vigilant, lat. vigilans)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VIGILÉNT adj. v. prudent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vigilént adj. m., pl. vigilénți; f. sg. vigiléntă, pl. vigilénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VIGILÉNT ~tă (~ți, ~te) Care manifestă vigilență; cu atenție susținută. Supraveghetor ~. /<fr. vigilant, lat. vigilans, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink