VINĂRÍCI, vinăriciuri, s. n. (În evul mediu, în Țara Românească) Dijmă în vin, reprezentând a zecea parte din recoltă, care se plătea în trecut domniei; vinărit. – Vin + suf. -ărici.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VINĂRÍCI s. v. podgorean, viticultor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VINĂRÍCI s. (IST.) vinărit. (~ul era o dare perce-pută în vin.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vinăríci (podgorean) s. m., pl. vinăríci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
vinăríci (dijmă) s. n., pl. vinăríciuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VINĂRÍCI ~uri n. înv. Dijmă în vin, reprezentând a zecea parte din recoltă, plătită domniei pentru vie. /vin + suf. ~ărici
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink