VIRÓLĂ, virole, s. f. 1. Inel mic de metal care strânge mânerul de lemn al unui cuțit, al unei unelte etc. pentru a-l împiedica să crape. 2. Cilindru format din foi de tablă nituite sau sudate, care intră în construcția unei clădiri, a unui rezervor etc. – Din fr. virole.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIRÓLĂ s.f. 1. Inel mic de metal care strânge mânerul de lemn al unui cuțit, al unei unelte etc. pentru a-l împiedica să crape. 2. (Tehn.) Cilindru format din foi de tablă nituite sau sudate, care intră în construcția unei clădiri, a unui rezervor etc. [< fr. virole, cf. lat. viriola – mică brățară].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VIRÓLĂ s. f. 1. inel mic de metal care strânge mânerul de lemn al unui cuțit, al unei unelte etc. 2. (tehn.) cilindru din foi de tablă nituite sau sudate, în construcția unei căldări, a unui rezervor. (< fr. virole)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
virólă s. f., g.-d. art. virólei; pl. viróle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink