VISĂTÓR, -OÁRE, visători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care visează, care este înclinată spre reverie, spre meditație; p. ext. (persoană) care este lipsită de simț practic; (persoană) care preconizează un ideal și îl trăiește ca pe o realitate vie, care se lasă condus de utopii. – Visa + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VISĂTÓR adj. 1. contemplativ, contemplator, meditativ. (Fire ~oare.) 2. v. romantic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
visătór adj. m., s. m., pl. visătóri; f. sg. și pl. visătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VISĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival 1) Care visează; înclinat spre visare. Persoană ~oare. 2) Care este lipsit de simțul realității; utopic. /a visa + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink