VITALÍST, -Ă, vitaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține vitalismului, privitor la vitalism. 2. S. m. și f. Adept al vitalismului. – Din fr. vitaliste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VITALÍST, -Ă adj. Referitor la vitalism, propriu vitalismului. // s.m. și f. Adept al vitalismului. [< fr. vitaliste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VITALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al vitalismului. (< fr. vitaliste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
vitalíst adj. m., s. m., pl. vitalíști; f. sg. vitalístă, pl. vitalíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VITALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de vitalism; propriu vitalismului. /<fr. vitaliste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VITALÍST2 ~ști m. Adept al vitalismului. /<fr. vitaliste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink