VIZIONÁR, -Ă, vizionari, -e, adj. 1. (Despre oameni sau despre firea, ideile lor; adesea substantivat) Care se lasă stăpânit de vise, de idealuri (nelegate de realitatea imediată); care prevede, prevestește evenimentele viitoare. 2. Cu caracter de viziune; fantastic; extravagant, neobișnuit. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. visionnaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIZIONÁR, -Ă adj. 1. (Despre oameni sau despre firea lor; adesea s.) Care este stăpânit de vise, de idealuri; care prevede și prevestește evenimente viitoare. 2. Fantastic, extravagant. [Pron. -zi-o-. / < fr. visionnaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VIZIONÁR, -Ă adj. 1. (și s.) care prevede, întrezărește evenimente viitoare; stăpânit de vise, de idealuri. 2. fantastic, fantezist. (< fr. visionnaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VIZIONÁR adj., s. 1. v. profetic. 2. s. (fig.) (livr.) iluminat. (Un spirit ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vizionár adj. m. (sil. -zi-o-), pl. vizionári; f. sg. vizionáră, pl. vizionáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VIZIONÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care are înclinație să viseze, să-și facă idealuri. 2) Care are caracter de viziune; fantastic; ireal. /<fr. visionnaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink