VORBÚȚĂ, vorbuțe, s. f. (Reg.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VORBÚȚĂ s. v. vorbuliță, vorbușoară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vorbúță s. f., g.-d. art. vorbúței; pl. vorbúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink