VĂCĂRÍȚĂ, văcărițe, s. f. Femeie care duce la păscut și păzește vacile; văcăreasă. – Văcar + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
văcăríță s. f., g.-d. art. văcăríței; pl. văcăríțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂCĂRÍȚĂ s. v. văcăreasă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VĂCĂRÍȚĂ s. v. ciuin, codobatură, floa-rea-călugărului, odagaci, prundar, prundaș, săpunariță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
văcăríță s. f., g.-d. art. văcăríței; pl. văcăríțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂCĂRÍȚĂ ~e f. 1) Femeie care paște și îngrijește vacile. 2) Soție a văcarului. /văcar + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink