VĂDUVÍȚĂ, văduvițe, s. f. 1. Văduvioară (1). 2. (Iht.) Văduvioară (2). – Văduvă + suf. -ioară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
văduvíță (rar) s. f., g.-d. art. văduvíței; pl. văduvíțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂDUVÍȚĂ s. 1. v. văduvioară. 2. (IHT.; Leuciscus idus) văduvioară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
văduvíță s. f., g.-d. art. văduvíței; pl. văduvíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink