Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
VĂTUÍ1, vătuiesc, vb. IV. Tranz. A căptuși cu vată sau cu vatelină un obiect de îmbrăcăminte; a bumbăci; p. ext. a capitona. – Vată + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VĂTÚI2, -IE, vătui, -ie, s. m. și f. Ied sau pui de iepure (până la un an). ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. – Lat. vituleus (< vitulus).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
vătúi1 (pop.) s. m., pl. vătúi, art. vătúii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
vătuí2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vătuiésc, imperf. 3 sg. vătuiá; conj. prez. 3 să vătuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂTÚI s. (ZOOL.) (Olt. și Ban.) vătărog. (~ul este iedul sau iepurele de circa un an.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VĂTUÍ vb. (pop.) a bumbăci. (A ~ o haină.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vătúi, vătúi, s.m. (reg.) 1. ied de un an. 2. pui de iepure. 3. pielea prelucrată a puiului de căprioară.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
vătúi (-i), s. m. – Animal (mai ales ied sau iepure) de un an. – Var. vătuiu, văitoi. Mr., megl. vitul’u. Lat. *vĭtŭleus (Weigand, Krit. Jb., XII, 98; Weigand, Jb., XVI, 230; Pușcariu 1867; REW 9406). Der. din lat. *haeduleus (Lexiconul de la Buda) sau din mag. fiatal „tînăr” (Cihac, II, 534) nu este probabilă. Se folosea mai demult ca adj., cf. Dosoftei, taur vătui „tăuraș”. Din rom. trebuie să provină alb. vëtulj(ë), rut. vatulja, vrtujka, pol. wetula (Candrea, Elementele, 405).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
vătúi s. m., pl. vătúi, art. vătúii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
vătuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vătuiésc, imperf. 3 sg. vătuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. vătuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A VĂTUÍ ~iésc tranz. (obiecte de îmbră-căminte) A căptuși cu vată (sau cu vatelină). /vată + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VĂTÚI ~ m. rar 1) Ied de un an. 2) Pui de iepure până la un an. /Cuv. de orig. traco-dacă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
vătúie (pop.) s. f., art. vătúia, g.-d. art. vătúiei; pl. vătúie / vătúi, art. vătúiele / vătúile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
vătúie s. f., art. vătúia, g.-d. art. vătúiei; pl. vătúie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink