Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: zbughi (vb.) (verb) , zbughire (substantiv feminin)   
ZBUGHÍRE, zbughiri, s. f. Acțiunea de a zbughi și rezultatul ei. – V. zbughi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
zbughíre (rar) s. (., g.-d. art. zbughírii; pl. zbughíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zbughíre s. f., g.-d. art. zbughírii; pl. zbughíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZBUGHÍ2, zbughesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o zbughi = a o lua deodată la fugă; a o șterge. (La imper.; cu valoare de interj.) Zbughi-o, băiete = hai repede, șterge-o. – Din zbughi1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ZBUGHÍ ~ésc tranz. : A o ~ a pleca grăbit și pe neobservate; a o șterge. /Din zbughi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZBUGHÍ2, zbughesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o zbughi = a o lua deodată la fugă. ◊ (La imper., cu valoare de interj.) Înjugă boii la car și zbughi-o, băiete! (ȘEZ.) – Din zbughi1.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zbughí2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zbughésc, imperf. 3 sg. zbugheá; conj. prez. 3 să zbugheáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZBUGHÍ vb. (fig.) a o șterge. (A ~t-o imediat de acolo.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZBUGHÍ2, zbughésc, vb. IV. Tranz. ~ (din zbeg)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zbughí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zbughésc, imperf. 3 sg. zbugheá; conj. prez. 3 sg. și pl. zbugheáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)