ZGĂIBÁT, -Ă, zgăibați, -te, adj. (Reg.) Cu zgârieturi; cu cicatrice. – Zgaibă + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZGĂIBÁT, -Ă, zgăibați, -te, adj. (Rar) Cu zgârieturi; cu cicatrice. – Din zgaibă + suf. -at.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zgăibát (rar) adj. m., pl. zgăibáți; f. zgăibátă, pl. zgăibáte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zgăibát adj. m., pl. zgăibáți; f. sg. zgăibátă, pl. zgăibáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink