ZIULÍȚĂ, ziulițe, s. f. (Rar) Ziulică. [Pr.: zi-u-] – Zi + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZIULÍȚĂ s. f. (Rar) Ziulică. – Din zi + suf. -ul-iță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ZIULÍȚĂ, ziulíțe, s.f. ~ ◊ Expr. Cât e ziulița = toată ziua, tot timpul. Toată ziulița = toată ziua, o zi întreagă.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane | Permalink
ziulíță (pop.) (zi-u-) s. f., g.-d. art. ziulíței; pl. ziulíțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZIULÍȚĂ s. v. zilișoară, ziulică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ziulíță s. f. (sil. zi-u-); pl. ziulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink