ZOOFAGÍE s. f. Faptul de a se hrăni cu carne de animale. – Din fr. zoophagie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZOOFAGÍE f. Deprinderea de a folosi carnea animală drept hrană. /<fr. zoophagie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZOOFAGÍE s.f. Faptul de a se hrăni cu carne de animale. [Gen. -iei. / < fr. zoophagie, cf. gr. zoon – animal, phagein – a mânca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ZOOFAGÍE s. f. faptul de a fi zoofag. (< fr. zoophagie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
zoofagíe s. f., art. zoofagía, g.-d. zoofagíi, art. zoofagíei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zoofagíe s. f., art. zoofagía, g.-d. zoofagíi, art. zoofagíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink