ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalık.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Tc. zorbalik.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zurbal'âc (înv., pop.) s. n., pl. zurbal'âcuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZURBALÂC s. v. răscoală, răsculare, răzme-riță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
zurbalâc s. n., pl. zurbalâcuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink