Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: zvecui (verb tranzitiv) , zvecuire (substantiv feminin)   
ZVECUÍRE, zvecuiri, s. f. Acțiunea de a zvecui și rezultatul ei. – V. zvecui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZVECUÍRE, zvecuiri, s. f. Acțiunea de a zvecui.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zvecuíre s. f., g.-d. art. zvecuírii; pl. zvecuíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zvecuíre s. f., g.-d. art. zvecuírii; pl. zvecuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZVECUÍ, zvecuiesc, vb. IV. Tranz. A întinde fețele de încălțăminte pe calapod. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ZVECUÍ ~iésc tranz. (fețe de încălțăminte) A trage pe calapod. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ZVECUÍ, zvecuiesc, vb. IV. Tranz. A întinde fețele de încălțăminte pe calapod.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zvecuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvecuiásc, imperf. 3 sg. zvecuiá; conj. prez. 3 să zvecuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zvecuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvecuiésc, imperf. 3 sg. zvecuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zvecuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)