ZĂLOÁGĂ, zăloage, s. f. (Reg.) 1. Fâșie de hârtie, de pânză, de piele etc. care se introduce între paginile unei cărți pentru a însemna locurile care prezintă interes; semn de carte. 2. Capitol dintr-o carte. – Din rus. zaloga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂLOÁGĂ, zăloage, s. f. (Reg.) 1. Fâșie de hârtie, de pânză, de piele etc. care se introduce între paginile unei cărți; semn de carte. 2. Capitol dintr-o carte. – Rus zaloga.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zăloágă (semn de carte, capitol) (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zăloágei; pl. zăloáge
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZĂLOÁGĂ2 s.f. (arbust, v. zălog1), pl. zăloáge
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
ZĂLOÁGĂ s. v. capitol, semn.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZĂLOÁGĂ, zăloáge, s. f. 3. (Var.) Zălog2.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zăloágă (semn de carte, capitol) s. f., g.-d. art. zăloágei; pl. zăloáge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZĂLOÁGĂ ~ge n. înv. Indicator (de diferite forme), de obicei din hârtie, care se punea într-o carte (pentru a găsi ușor pagina unde s-a oprit cu cititul sau locurile ce prezintă interes); semn de carte. /<sl. zaloga
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink