ZĂMISLITÓR, -OÁRE, zămislitori, -oare, adj. (Înv. și reg.) Care zămislește, care generează; creator. – Zămisli + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZĂMISLITÓR, -OÁRE, zămislitori, -oare, adj. (Înv. și arh.) Care zămislește; creator. – Din zămisli + suf. -(i)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zămislitór (pop.) adj. m., pl. zămislitóri; f. sg. și pl. zămislitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
zămislitór adj. m., pl. zămislitóri; f. sg. și pl. zămislitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZĂMISLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) înv. Care zămislește; creator. /a zămisli + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink