Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNSINGURÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a se însingura și rezultatul ei; izolare de lume, de oameni. – V. însingura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNSINGURÁRE s. v. izolare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
însinguráre s. f., g.-d. art. însingurării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNSINGURÁ, însingurez, vb. I. Refl. (Rar) A se izola de lume, de oameni. – În + singur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ÎNSINGURÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A se izola de mediul social. /în + singur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNSINGURÁ vb. v. izola.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
însingurá vb., ind. prez. 1 sg. însinguréz, 3 sg. și pl. însingureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink