ÎMBRÂNCEÁLĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMBRÂNCEÁLĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. v. îmbrân-citură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îmbrânceálă s. f., g.-d. art. îmbrâncélii; pl. îmbrâncéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink