Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎMBUTELIÁ, îmbuteliez, vb. I. Tranz. A umple (sub presiune) o butelie, o sticlă, închizând-o apoi ermetic. [Pr.: -li-a] – După fr. embouteiller.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMBUTELIÁ vb. I. tr. A trage (un lichid) în sticle; a încărca buteliile (cu gaze lichefiate). [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. embouteiller].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎMBUTELIÁ vb. tr. a trage (un lichid) în sticle; a încărca butelii. (după fr. embouteiller)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
îmbuteliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. îmbuteliéz, 3 sg. și pl. îmbuteliáză, 1 pl. îmbuteliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. îmbuteliéze; ger. îmbuteliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ÎMBUTELIÁ ~éz tranz. (substanțe lichide sau gazoase) A turna în butelii (sau în alte recipiente), închizând ermetic. [Sil. -li-a] /în + butelie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink