Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îmbălsăma (verb tranzitiv) , îmbălsămat (adjectiv)   
ÎMBĂLSĂMÁT, -Ă, îmbălsămați, -te, adj. 1. Care are și răspândește un miros plăcut; în care s-a răspândit un miros plăcut, plin de miresme; parfumat, înmiresmat, miresmat. 2. (Despre cadavre) Care este impregnat cu anumite substanțe pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția; care este conservat prin îmbălsămare; bălsămat. [Var.: (rar) îmbălsămít, -ă adj.] – V. îmbălsăma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMBĂLSĂMÁT adj. 1. v. înmiresmat. 2. v. aromat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎMBĂLSĂMÁ, îmbălsămez, vb. I. Tranz. 1. (Despre flori, parfumuri; la pers. 3) A umple, a impregna aerul cu miros plăcut (și pătrunzător); a parfuma, a înmiresma, a miresma. 2. A impregna țesuturile unui cadavru cu anumite substanțe chimice (introduse prin artere) pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția; bălsăma. [Var.: (rar) îmbălsămí vb. IV] – În + balsam. Cf. it. imbalsamare, fr. embaumer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎMBĂLSĂMÁ ~éz tranz. 1) (spații) A umple cu miros plăcut; a înmiresma; a parfuma. 2) (cadavre) A îmbiba cu balsam (pentru a preveni sau a întârzia putrezirea). /în + balsam
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎMBĂLSĂMÁ vb. v. înmiresma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îmbălsămá vb., ind. prez. 1 sg. îmbălsăméz, 3 sg. și pl. îmbălsămeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)