ÎMBĂTĂTÓR, -OÁRE, îmbătători, -oare, adj. 1. (Rar; despre băuturi alcoolice) Care îmbată. ♦ (Curent; despre arome, miresme) Care amețește, care tulbură mintea; amețitor. 2. Fig. Care farmecă, încântă; deosebit de plăcut; încântător. – Îmbăta + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMBĂTĂTÓR adj. 1. v. înmiresmat. 2. v. aromat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎMBĂTĂTÓR adj. v. amețitor, feeric, ferme-cător, încântător, minunat, tulburător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îmbătătór adj. m., pl. îmbătătóri; f. sg. și pl. îmbătătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMBĂTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care îmbată, amețește. Miros ~. 2) fig. Care farmecă; care subjugă. /a îmbăta + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink