ÎMPLETITÓR, -OÁRE, împletitori, -oare, s. m. și f. Persoană care împletește din răchită, nuiele etc. diferite obiecte. – Împleti + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
împletitór s. m., pl. împletitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMPLETITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care împletește diferite obiecte (din paie, papură, lozie etc.). ~ de rogojini. /a împleti + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
împletitoáre s. f., g.-d. art. împletitoárei; pl. împletitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink