Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ÎMPUNGĂTÓR, -OÁRE, împungători, -oare, adj. (Reg.) 1. Care împunge, care are vârful ascuțit. ♦ Fig. (Despre ochi, privire) Pătrunzător, scrutător. ♦ Fig. (Despre vorbe) Înțepător, mușcător. 2. (Despre vite cornute) Care are năravul de a lovi cu coarnele, care împunge (2); împungaci. – Împung (prez. ind. al lui împunge) + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPUNGĂTÓR adj. (înv.) împungaci, pungător. (O vită ~oare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împungătór adj. m., pl. împungătóri; f. sg. și pl. împungătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMPUNGĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre vite cornute) Care împunge. 2) fig. (despre ochi, privire) Care străpunge; pătrunzător; ager. 3) fig. (despre vorbe) Care conține aluzii răutăcioase; înțepător; mușcător; corosiv; usturător; îmbolditor; pișcător. Glumă ~oare. /a împinge + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)