Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ÎMPUȚICIÚNE, împuțiciuni, s. f. 1. (Rar) Miros greu; putoare. 2. (Concr.) Lucru urât mirositor; p. ext. murdărie. – Împuți + suf. -ciune.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a