Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înamora (verb) , înamorare (substantiv feminin)   
ÎNAMORÁRE, înamorări, s. f. (Livr.) Faptul de a se înamora; îndrăgostire. – V. înamora.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNAMORÁRE s. v. îndrăgostire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înamoráre s. f. (sil. mf. în-), g.-d. art. înamorării; pl. înamorări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNAMORÁ, înamorez, vb. I. Refl. (Livr.) A se îndrăgosti. – În + amor (după fr. sénamourer).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNAMORÁ ~éz tranz. A face să se înamoreze. /în + amor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNAMORÁ mă ~éz intranz. A prinde dragoste (față de o persoană de s*x opus); a se îndrăgosti; a se amoreza. ~ de cineva. /în + amor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNAMORÁ vb. refl. a se îndrăgosti. (după fr. sénamourer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNAMORÁ vb. v. amoreza, îndrăgosti.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înamorá vb. (sil. mf. în-), ind. prez. 1 sg. înamoréz, 3 sg. și pl. înamoreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)