Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: încarna (verb tranzitiv) , încarnat (adjectiv)   
ÎNCARNÁT, -Ă adj. v. incarnat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INCARNÁ ~éz tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE INCARNÁ mă ~éz intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INCARNÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INCARNÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
incarná (a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)