Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: încetini (verb tranzitiv) , încetinire (substantiv feminin)   
ÎNCETINÍRE, încetiniri, s. f. Acțiunea de a încetini și rezultatul ei; potolire, domolire. – V. încetini.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCETINÍRE s. 1. micșorare, reducere. (~ vitezei unui vehicul.) 2. v. domolire. 3. amânare, întârziere. (~ producerii unui fenomen.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Încetinire ≠ accelerare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
încetiníre s.f., g.-d. art. încetinírii; pl. încetiníri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNCETINÍ, încetinesc, vb. IV. Tranz. A face să scadă din viteză, intensitate etc.; a potoli, a domoli: p. ext. a întârzia. a amâna. – Din încet (după încetinel).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNCETINÍ ~ésc tranz. A face să se desfășoare mai încet. ~ viteza. /Din încet
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCETINÍ vb. 1. a micșora, a reduce. (A ~ viteza unui vehicul.) 2. v. domoli. 3. a amâna, a întârzia. (A ~ producerea unui fenomen.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A încetini ≠ a (se) grăbi, a accelera, a grăbi,
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
încetiní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încetinésc, imperf. 3 sg. încetineá; conj. prez. 3 sg. și pl. încetineáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)