Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNCORNORÁT, -Ă, încornorați, -te, adj. 1. Care are coarne, cu coarne. ♦ Fig. (Despre fapte sau vorbe) Exagerat, neconform cu realitatea; umflat, înflorit. ♦ Fig. (Fam.; despre soți) Înșelat. ♦ (Substantivat, m.; art.) D****l. – În + corn + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCORNORÁT adj., s. v. înșelat, trădat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNCORNORÁ, încornorez, vb. I. Tranz. A pune coarne. ♦ Fig. A exagera, a deforma realitatea; a înflori. ♦ Fig. (Fam.) A-și înșela soțul sau soția. – Din încornorat (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNCORNORÁ ~éz tranz. 1) (fapte relatate) A denatura prin adăugare de elemente născocite. 2) pop. (soți) A jigni prin încălcarea fidelității conjugale; a înșela. /în + corn
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCORNORÁT1 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNCORNORA. 2) (despre animale) Care are coarne; cornut. 3) (despre soți) Care este înșelat în căsnicie. /v. a încornora
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCORNORÁT2 ~ți m. mai ales art. Duh al răului. /v. a încornora
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCORNORÁ vb. v. exagera, înșela, trăda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNCORNORÁTUL s. art. v. d**c.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
încornorá vb., ind. prez. 1 sg. încornoréz, 3 sg. și pl. încornoreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cornorát și înc-, -ă adj. Cu coarne. Fig. Rar. Fudul. S. m. D***u, diavolu. O mincĭună încornorată, o mincĭună cu coarne, gogonată. V. cornut.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
cornoréz și înc- v. tr. Pun coarne. Fig. Amplific, exagerez: încornorez o povestire.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink