Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: încorona (verb tranzitiv) , încoronare (substantiv feminin)   
ÎNCORONÁRE, încoronări, s. f. Acțiunea de a (se) încorona.V. încorona.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCORONÁRE s. 1. v. încununare. *2. (fig.) încu-nunare. (~ operei sale.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
încoronáre s. f., g.-d. art. încoronării; pl. încoronări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNCORONÁ, încoronez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A(-și) pune coroană de monarh; p. ext. a deveni sau a învesti pe cineva monarh. 2. Tranz. A împodobi cu ceva (în formă de coroană); a încununa. 3. Tranz. Fig. A desăvârși o lucrare, o operă, o activitate; a reprezenta în activitatea cuiva realizarea cea mai valoroasă; a încununa (2). – Din lat. incoronare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNCORONÁ ~éz tranz. 1) (monarhi) A urca pe tron, punând coroana pe cap (ca simbol al puterii). 2) (persoane) A împodobi cu ceva în formă de coroană; a încununa. ~ cu lauri. 3) fig. (activități, opere etc.) A încheia printr-o realizare de prestigiu; a încununa. /<lat. incoronare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCORONÁ vb. 1. v. încununa. *2. (fig.) a încununa. (Și-a ~ activitatea cu o capodoperă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A încorona ≠ a detrona
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
încoroná vb., ind. prez. 1 sg. încoronéz, 3 sg. și pl. încoroneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)