Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îndemâna (verb) , îndemână   
ÎNDEMẤNĂ adv. Ușor, comod, lesnicios. ◊ La îndemână sau (loc. prep.) la îndemâna cuiva = accesibil, în imediata apropiere, ușor de folosit, de obținut; la dispoziție sau la dispoziția cuiva. [Var.: îndămấnă adv.] – În + de4 + mână.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNDEMÂNĂ adv. Ușor; comod; lesnicios. ◊ La ~ la dispoziție; accesibil. /în + de + mână
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNDEMÂNĂ adv. v. comod.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îndemână adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNDEMÂNÁ, îndemânez, vb. I. Refl. (Înv.) A fi în stare să facă un lucru, a-i fi la îndemână să facă ceva; a se înlesni. – V. îndemână.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNDEMÂNÁ îndemân tranz. A veni în ajutor cuiva. /Din îndemână
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNDEMÂNÁ vb. v. ajuta, ajutora, ocroti, proteja, sprijini, susține.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îndemînă adv.1. Care poate fi ușor obținut, accesibil. – 2. Comod, ușor, lesnicios. – 3. Oportun, potrivit, prielnic. – 4. (S. f., înv.) Favoare, hatîr. De la mînă, comp. cu în- și de, cf. amînă. Der. neîndemînă, adv. (greu accesibil; s. f., înv., dificultate, descumpănire); îndemînos, adj. (accesibil, ușor); îndemîna, vb. (a netezi calea, a face posibil; a ușura, a înlesni; a ajuta, a sprijini; a împrumuta); îndemînatic, adj. (iscusit; comod; favorabil); neîndemînatic, adj. (lipsit de dibăcie, greoi).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
îndemâná vb., ind. prez. 1 sg. îndemân, 3 sg. și pl. îndemâneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
la îndemână loc. adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)