Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ÎNDOIÁLĂ, îndoieli, s. f. 1. Neîncredere; ezitare, șovăială; îndoire. ◊ Loc. adv. Fără îndoială = desigur, neapărat. ◊ Expr. A cădea la îndoială = a începe să se îndoiască de ceva, a fi nesigur. A pune (ceva) la îndoială = a se îndoi (III) de ceva. 2. (Rar) îndoire (a corpului). [Pr.: -do-ia-] – Îndoi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNDOIÁLĂ s. 1. v. ezitare. 2. dubiu, incertitudine, neîncredere, nesiguranță, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, (astăzi rar) necredință, (înv.) aporie, îndoință. (Domnea o stare de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Îndoială ≠ încredere, siguranță
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
îndoiálă s.f., g.-d. art. îndoiélii; pl. îndoiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNDOIÁLĂ ~iéli f. Lipsă de încredere; neîncredere; rezervă. Stare de ~ .Fără ~ cu siguranță; neapărat; numaidecât. A sta la ~ a nu fi hotărât; a șovăi. [G.-D. îndoielii] /a (se) îndoi + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)