ÎNECĂTÓR, -OÁRE, înecători, -oare, adj. (Rar) Înăbușitor, sufocant. – Îneca + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNECĂTÓR adj. v. asfixiant, înăbușitor, îne-căcios, sufocant.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înecătór adj. m., pl. înecătóri; f. sg. și pl. înecătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNECĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care îneacă. /a îneca + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink