Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. 1. Refl. (Despre ființe) A se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns); a (se) ghemui. 2. Tranz. A băga, a vârî pe cineva sau ceva într-un loc strâmt. ♦ A înconjura pe cineva din toate părțile, limitându-i spațiul de mișcare. [Prez. ind. și: înghesuiesc] – În + ghes + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNGHESUÍ vb. 1. v. îmbulzi. 2. v. îngrămădi. 3. a burduși, a ghemui, a îndesa, a îngrămădi, a ticsi, (rar) a tescui, (înv. și pop.) a strâmtora, (reg.) a bucși, (prin Transilv. și Mold.) a bâcsi, (prin Mold.) a bosoli, (Mold. și Transilv.) a desăgi, (Mold.) a găvozdi, (fig.) a căptuși. (A ~ toate într-un sac.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. ~ (din ghes; Drăganu îl derivă din magh. gyeszül = a împinge)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
înghesuí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. înghésui, 3 sg. și pl. înghésuie, imperf. 3 sg. înghesuiá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ÎNGHESUÍ înghésui tranz. 1) (ființe) A face să se înghesuie. 2) (obiecte) A vârî cu forța într-un spațiu restrâns (ca să încapă mai mult); a îndesa. /în + ghes + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNGHESUÍ mă înghésui intranz. (despre ființe) A se aduna în număr mare într-un spațiu restrâns, împingându-se în dezordine; a se buluci; a se îmbulzi. /în + ghes + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink