Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îngăla (verb tranzitiv) , îngălare (substantiv feminin)   
ÎNGĂLÁRE, îngălări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) îngăla și rezultatul ei. – V. îngăla.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
îngăláre s. f., g.-d. art. îngălării; pl. îngălări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNGĂLÁ, îngălez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Pop.) A (se) murdări. 2. Tranz. (Reg.) A îngăima (1). – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNGĂLÁ vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îngălá, îngăléz, vb. I 1. (pop.) a murdări. 2. (fig.) a murdări cu vorba, a ocărî, a ponegri. 3. (reg.) a lucra neîngrijit, de mântuială; a îmbredeli, a cârcăli, a închipui. 4. a nu rosti ceva clar, a vorbi neprecis, a îngâima, a bâigui, a îngâna, a bâlbâi, a bolborosi, a îndruga.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
îngălá vb., ind. prez. 1 sg. îngăléz, 3 sg. și pl. îngăleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)