Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNTINERÍT, -Ă, întineriți, -te, adj. Care a redevenit sau care pare (mai) tânăr. – V. întineri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
Întinerit ≠ îmbătrânit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ÎNTINERÍ, întineresc, vb. IV. Intranz. A redeveni tânăr (ca vitalitate, aspect etc.); a căpăta (din nou) un aspect de tinerețe, de prospețime, de vitalitate. ♦ Tranz. A da o înfățișare (mai) tânără; a da vitalitate, prospețime, strălucire. ♦ Tranz. și refl. A (se) declara mai tânăr decât este în realitate. – În + tânăr.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNTINERÍ ~ésc 1. intranz. A recăpăta tinerețea de altă dată; a deveni din nou tânăr. 2. tranz. A face să aibă înfățișare (mai) tânără. Rochia aceasta o întinerește. /în + tânăr
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A întineri ≠ a îmbătrâni
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
întinerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întinerésc, imperf. 3 sg. întinereá; conj. prez. 3 sg. și pl. întinereáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink