Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: întreține (verb tranzitiv) , întreținut (adjectiv)   
ÎNTREȚINÚT, -Ă, întreținuți, -te, s. m. și f. Persoană căreia o altă persoană (de s*x opus, cu care trăiește în c********j) îi asigură mijloacele de existență. – V. întreține.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNTREȚINÚT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care este în întreținerea altei persoane, mai ales de s*x opus (cu care trăiește în c********j). [< întreține].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNTREȚINÚT, -Ă I. adj. (despre oscilații mecanice, electromagnetice etc.) cu amplitudine menținută constantă printr-un aport de energie din exterior. II. adj., s. m. f. (cel) care este în întreținerea altei persoane de s*x opus (cu care trăiește în c********j). (< întreține)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
întreținút s. m., pl. întreținúți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNTREȚÍNE, întrețín, vb. III. 1. Tranz. A păstra în stare bună, în bune condiții; a face să dureze, a menține. 2. Tranz. și refl. A(-și) procura, a(-și) asigura mijloacele necesare traiului; a (se) hrăni. 3. Refl. recipr. A sta de vorbă cu cineva; a conversa. Între1- + ține (după fr. entretenir).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNTREȚÍNE întrețín tranz. 1) A ține în stare bună; a păstra în condiții bune; a îngriji. ◊ ~ focul a alimenta focul ca să nu se stingă. ~ o convorbire a conversa. 2) A asigura cu cele trebuincioase traiului; a hrăni. ~ familia. /între- + a ține
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNTREȚÍNE mă întrețín intranz. 1) A-și asigura mijloacele de existență. 2) A sta de vorbă; a întreține o convorbire; a conversa. /între- + a ține
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNTREȚINÚT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care trăiește în c********j cu alta, care o întreține. /v. a (se) întreține
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNTREȚÍNE vb. III. 1. tr. A păstra în stare bună. 2. tr., refl. A da, a asigura cuiva sau a-și asigura mijloacele de trai necesare. 3. tr. A alimenta, a susține (arderea). 4. refl. A sta de vorbă, a conversa cu cineva. [P.i. întrețín, conj. -țină. / după fr. entretenir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNTREȚÍNE vb. I. tr. 1. a păstra în stare bună. 2. a alimenta, a susține (arderea). II. tr., refl. a da, a(-și) asigura mijloacele de trai necesare. III. refl. a sta de vorbă cu cineva, a conversa. (după fr. /s'/entretenir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNTREȚÍNE vb. 1. a trăi. (Se ~ din retribuție.) 2. a (se) hrăni, a (se) susține, a (se) ține. (El își ~ părinții.) 3. v. purta. 4. a menține, (fig.) a alimenta, a hrăni. (A ~ o atmosferă de suspiciune.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNTREȚÍNE vb. v. conversa, dialoga, discuta, vorbi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
întrețíne vb. ține
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)