ÎNTRISTĂTÓR, -OÁRE, întristători, -oare, adj. Care întristează. – Întrista + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNTRISTĂTÓR adj. 1. (înv.) mâhnicios, mâhnitor. (O veste ~oare.) 2. dureros, trist, (O situație ~oare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
întristătór adj. m., pl. întristătóri; f. sg. și pl. întristătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNTRISTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care întristează; care provoacă tristețe. /a întrista + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink