Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
învoioșáre s.f. (reg.) bună dispoziție, voioșie, veselie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
A ÎNVOIOȘÁ ~éz tranz. A face să se învoioșeze. /în + voios
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNVOIOȘÁ mă ~éz intranz. A deveni (mai) voios, (mai) bine dispus; a se înveseli. /în + voios
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNVOIOȘÁ, învoioșez, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) înveseli. – Din în- + voios.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ÎNVOIOȘÁ vb. v. înveseli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) învoioșa ≠ a (se) indispune, a (se) mohorî
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A învoioșa ≠ a întrista
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se învoioșa ≠ a (se) întrista, a se mâhni, a se posomorî
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
învoioșá vb., ind. prez. 1 sg. învoioșéz, 3 sg. și pl. învoioșeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. învoioșéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink