Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înălbi (verb tranzitiv) , înălbit (adjectiv)   
ÎNĂLBÍT1 s. n. Faptul de a înălbi; înălbire. – V. înălbi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNĂLBÍT2, -Ă, înălbiți, -te, adj. Albit2. [Var.: (reg.) nălbít, -ă adj.] – V. înălbi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNĂLBÍT adj. v. albit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înălbít s. n. (sil. mf. în-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNĂLBÍ, înălbesc, vb. IV. Tranz. A face să devină alb. ♦ Intranz. și refl. (Rar) A deveni alb, a părea alb. [Var.: (reg.) nălbí vb. IV] – În + albi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNĂLBÍ ~ésc 1. tranz. A face să se înălbească. ~ rufele. 2. intranz. pop. A se vedea alb (pe un fond închis); a bate în alb. [Sil. în-ăl-] /în + a albi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNĂLBÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni alb; a căpăta culoarea albă. 2) A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi (soare, ploi). 3) fig. (ființe) A face să devină cărunt; a încărunți.1 s-au ~it tâmplele. /în + a albi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNĂLBÍ vb. v. albi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) înălbi ≠ a (se) înnegri
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înălbí vb. (sil. mf. în-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înălbésc, imperf. 3 sg. înălbeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înălbeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
albésc v. tr. (d. alb). Fac alb: a albi pînză. V. intr. Devin alb la păr: am albit de atîtea nevoĭ. Apar în alb: începeaŭ să se vadă casele albind. V. refl. Devin alb: rufele s' aŭ albit. – Și înălbesc (tr. și refl.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)