ȘIP1, șipi, s. m. Specie de pește din Marea Neagră, asemănător cu nisetrul, care își depune icrele în regiunea gurilor Dunării (Acipenser sturio). – Din rus. šip.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘIP2, șipuri, s. n. (Reg.) Sticlă (pentru păstrat lichide); flacon. ♦ Conținutul unei sticle. – Din magh. síp „lulea”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘIP s. (IHT.; Acipenser sturio) (rar) șipcă, viză galbenă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȘIP s. v. flacon, garafă, sticlă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șip1, șipi, s.m. (reg.) 1. (la pl.) rădăcini adventive (dezvoltate pe diferite părți ale plantei) la porumb. 2. (la pl.) coarne de cerb. 3. rădăcină de măsea. 4. (art.; în sintagmă) șipul vântului = scai vânăt.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
șip (șipuri), s. n. – Sticlă, butelcă. Mag. sip „pipă” (Tiktin); schimbul semantic nu este clar. În Mold.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
șip (zool.) s. m., pl. șipi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șip (sticluță) s. n., pl. șípuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘIP1 ~uri n. reg. 1) Vas de sticlă de diferite forme, folosit pentru păstrarea sau pentru transportarea lichidelor; sticlă. Un ~ de vin. 2) Conținutul unui astfel de vas. /cf. ung. sip
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȘIP2 ~i m. Pește marin, asemănator cu nisetrul, având corpul acoperit cu plăci cornoase. /<rus. šip
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȘIPUL-VÂNTULUI s. v. scai-albastru, scai-vânăt.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȘIP, șipi, s.m. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), obișnuit de 2 m lungime, dar care poate atinge și o lungime de 6 m; singurul sturion prezent în Marea Baltică și în Oceanul Atlantic, dar existent și în Marea Neagră și Mediterana (Acipenser sturio). – V. sturion
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink