ȘÁFAR, șafari, s. m. (Reg.) Mijlocitor, intermediar, samsar (necinstit). – Din ucr. šafer, pol. szafar, germ. Schaffer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șáfar s. m., pl. șáfari
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘÁFAR ~i m. înv. Persoană (necinstită) care mijlocește o afacere comercială. /<ucr. șafer, pol. azafar, germ. Schaffer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink