ȘÁRLĂ, șarle, s. f. (Reg.) Javră, potaie. – Din engl. [King] Charles (numele unei rase de câini).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘÁRLĂ s. v. cotarlă, gloabă, javră, jigodie, mârțoagă, potaie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șárlă, șárle, s.f. (reg. și fam.) 1. javră, potaie. 2. mârțoagă. 3. persoană leneșă, flecară, neserioasă. 4. (art.) numele unei hore; melodie după care se execută acest dans.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
șárlă (șárle), s. f. – Cîine, potaie. Origine necunoscută. Der. din fr. Charles (Tiktin; Candrea) este improbabilă, mai sigur este vorba de o creație expresivă, cf. cotarlă.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
șárlă s. f., g.-d. art. șárlei; pl. șárle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘÁRLĂ ~e f. rar reg.Câine jigărit; javră; potaie. /<engl. [King] Charles
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink