Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ȘCHIOPĂTÁ, șchiopătez, vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior decât pe celălalt (sau pe celelalte); a umbla ca un șchiop; a șchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desfășura în mod normal, a nu funcționa bine, a se poticni. – Lat. *excloppitare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘCHIOPĂTÁ vb. v. șontâcăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șchiopătá vb., ind. prez. 1 sg. șchiopătéz, 2 sg. șchiopătézi, 3 sg. și pl. șchiopăteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. șchiopătéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șchiopătá vb., ind. prez. pers. 1 șchiopătez (șchioapăt)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink
A ȘCHIOPĂTÁ ~éz intranz. 1) A merge, sprijinindu-se mai puțin pe un picior, făcând mișcări nefirești; a șontâcăi; a șovâlcăi. 2) fig. (despre acțiuni, activități etc.) A se desfășura anormal; a progresa cu greu. 3) fig. (despre persoane) A avea cunoștințe insuficiente (într-un domeniu oarecare). /<lat. exclopittare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink