ȘESÍME, șesimi, s. f. A șasea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. – Șase + suf. -ime.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șesíme, șesími, s.f. (înv.) 1. câmpie vastă. 2. (în forma: șățime) însușirea de a fi plan, neted, drept.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
șesíme s. f., g.-d. art. șesímii; pl. șesími
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘesÍme ~i f. A șasea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. /șase + suf. ~ime
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink