ȘÉVER, șevere, s. n. Unealtă în formă de disc, cremalieră sau melc, confecționată din oțel aliat, folosită pentru șeveruire. – Din rus. șever, engl. shaver.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘÉVER s.n. (Tehn.) Unealtă așchietoare pentru supernetezirea roților dințate. [< engl. shaver].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ȘÉVER s. n. unealtă așchietoare de oțel folosită pentru șeveruire, pentru supernetezirea roților dințate. (< rus. șever, engl. shaver)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
șéver s. n., pl. șévere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘÉVER ~e n. Unealtă în formă de disc, confecționată din oțel și folosită pentru netezirea dinților la roțile dințate. /<rus. șever, engl. shaver
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink