ȘLIC s. n. v. ișlic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șlic, șlicuri, s.n. (reg.) 1. material granular obținut prin prepararea minereului pe cale umedă. 2. (înv.) amestec de apă cu particule de substanțe minerale în suspensie; șlam.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink